Aliénor Lutherie - Acasa
  Aliénor Lutherie - Acasa                        Blogue       
   |   Vioara   |      |   Accesorii cvartet   |   Violoncel   |   Viola   |   Chitara   |   Contrabas   |   Percutie   |   Viola da Gambas   |   Accesorii de lutier   |   Corzi Harpa   |   Amplificatii   |   Muzica Cursuri   |   Instrumente de suflat   |   Huse

 

 

> Instrumente > Violoncel

 

Ca si contrabasul, istroria violoncelului începe cu crearea familiei de viori (instrumente cu corzi si arcus) în secolul al XVI-lea, în Italia. Este posibil ca stramosul cel mai direct sa fie Rebec-ul, un fel de violoncel plat cu 3 corzi care acompania trubadurii în deplasarile lor. Primul violoncel a fost construit în jur de 1552 de catre Andea Amati (1535-1612), lutier din Cremona.Înainte, basul continuu era cântat de viola da gamba, care a fost înlocuita în secolul al XVII-lea.

Pâna la sfârsitul secolului al XVIII-lea, când a dobândit dimensiunile actuale, violoncelul era un instrument de acompaniament care cânta liniile de bas si umplea structurile muzicale. Împreuna cu clavecinul, completeaza "basul continuu" si fondeaza astfel bazele de armonie a pieselor muzicale. Acest instrument va începe sa se impuna însa în secolul al XVII-lea: Antonio Vivaldi (1678-1741) va scrie 27 de concerte pentru violoncel; Luigi Boccherini (1734-1805) a compus si el concerte pentru violoncel, fiind el însusi un mare virtuos al violoncelului. Cât despre Rossini (1792-1868), cunoscut mai ales ca violonist, cânda deasemenea si la violoncel. În secolul al XIX-lea, piesele pentru violoncel cuprindeau concerte compuse de catre Johannes Brams, Schumann, Lalo (1823-1892), Saint Saens si de catre compositorul ceh Antonin Dvorak (1841-1904). La aceeasi epoca, Jacques Offenbach (1819-1880), cunoscut mai ales ca compozitor de operete, cânta magnific la violoncelul sau. Pe de alta parte Chopin, Beethoven, Brahms si Mendelssohn au scris pise pentru violoncel si pian.   

În secolul al XX-lea, compozitori ca Serge Prokofiev si Dimitri Chostakovich vor explora si mai mult capacitatile violoncelului ca instrument solist. Acest instrument, cel mai grav dupa contrabas din familia viorilor, este voluminos (mai exact, de 4 ori dimensiunile viorii). Aceasta explica poate developarea sa lenta, în comparatie cu cea a viorii. 

Violoncelul este un instrument muzical destul de mare, cu o tesitura grava, din familia viorii, care este tinul între genunchii violoncelistului. Are patru corzi acordate: do sol re la (do2, la3 al pianului). Tesitura sa se etaleaza pe mai mult de patru octave. Cât despre învatarea - predarea violoncelului, a fost adesea un adevarat calvar.

Cu toate acestea, elanul compozitorilor pentru violoncel solo au permis crearea progresiva a metodelor de predare a instrumentului. ïn zilele noastre, scolile de muzica si liceele de arta predau violoncelul copiilor chiar si de 6 ani. Asta înseamna ca nu vor putea învata pe instrumente de marime adulta. De aceea profesorii au recurs la instrumente de marimi reduse (1/16, 1/8, 1/4, 1/2 sau 3/4).

Violoncelul face parte astazi din instrumentele nobile, pentru care muzicienii au un profund respect. Ramâne totusi relativ necunoscut în raport cu repertoriul sau care este destul de larg si care cu sonoritatea sa grava a sedus multe domnite...E adevarat, domnilor, ca doamnele apreciaza mult violoncelul!

 

 

 





Cellos



Dernière modification :
Lutier artizan de un 1/4 de secol, lutier în linie din 2002 !